„Rugaţi-vă neîncetat” (Ioan 5, 24) 

Rugăciunea este sursa şi în acelaşi timp forma cea mai intimă a vieţii noastre.

Paul Evdokimov

”Intră în cămăruţa ta şi închide uşa, roagă-te Tatălui tău care este în taină” (Matei 6, 6); aceasta vrea să spună a intra în sine însuşi şi a face acolo un sanctuar; ”locul secret” este inima omenească. 

Viaţa de rugăciune, densitatea, profunzimea şi ritmul ei, dau măsura sănătăţii noastre spirituale şi ne dezvăluie pe noi nouă înşine.

Iisus, „dimineaţa, sculându-se cu mult înaintea zorilor, a ieşit, s-a dus într-un loc pustiu, şi acolo, s-a rugat.” (Marcu 1,35)

”Pustiul”, la asceţi, se interiorizează şi semnifică concentrarea într-un duh meditativ şi tăcut. La acest nivel, în care omul ştie să tacă, se plasează adevărata rugăciune şi aici fiinţa este vizitată în mod tainic.

Pentru a auzi vocea Cuvântului, trebuie să ştii să asculţi tăcerea lui, s-o înveţi mai ales… Dacă nu ştim să facem în viaţă un loc meditaţiei, tăcerii este imposibil să ajungem la un grad mai înalt…

Reculegerea deschide sufletul spre înalt, dar şi spre altul. Sfântul Serafim o precizează: „Dobândeşte pacea interioară şi o mulţime de oameni îşi vor găsi salvarea în apropierea ta.”

Sa cinstim aceasta zi minunata a Botezului Domnului sfintind apa dinlauntrul nostru. Ori aceasta sfintire nu se poate face decat in duh. Fie ca Duhul Sfant sa aduca inauntrul nostru izvorul de apa vie care este plin de pace, bucurie si iubire, caci acest izvor curge direct de la Dumnezeu! Amin.