Conform ierarhizării spiritelor în funcţie de ENERGIA şi LUMINOZITATEA fiecăruia, Universul Spiritual are forma unui con, este alcătuit din numeroase trepte de ENERGIE şi LUMINĂ, treptele fiind dispuse ierarhizat în spaţiu între cei doi poli “polul genital”, al luminii, al Opalului – Cetatea Divină – polul energiei, al iubirii şi gândirii divine, al frumosului şi muzicii, al fiinţelor perfecţiunii divine şi “polul nadiric” al întunericului, al energiilor negre, al haosului, al urii şi egoismului, polul raţiunii reci, luciferice.

Între aceşti doi poli diametral opuşi se desfăşoară scara ierarhiei energiilor, luminilor şi culorilor, în care se disting trei zone importante:

1. Zona Luminii
2. Zona Neutră
3. Zona Întunericului

Nu putem discuta despre caracteristicile radiaţiilor ce le emitem fiecare spirit de pe fiecare treaptă, dacă nu vom avea un “punct de referinţă”. Nu vom putea vorbi despre undele şi vibraţiile emise de fiecare spirit,  ale diferitelor trepte de energie, dacă nu vom avea un criteriu coordonator şi, îndeosebi, STADIUL EVOLUTIV al fiecărui spirit.

Acest criteriu coordonator l-am primit şi noi si nu facem decât să reproducem SCARA EVOLUŢIEI SPIRITUALE ( schema nr. 1 ), care nu este altceva decât evoluţia mentalului, adică a intelectului, a gândirii, pe diferitele ei trepte de evoluţie.

Menţionăm că această schemă este cunoscută de toate treptele superioare, precum şi în toate punctele locuite, astfel încât atragem atenţia cititorului că schema este o “ noutate” pentru cei care vor mai rămâne după aşa zisa “ judecată de apoi”, adică va fi însuşită de toţi gânditorii, care vor constitui o “ LUME NOUĂ “ , un unic sistem filosofic valabil.

Schema prezentată explică tocmai cele trei stadii cele trei trepte de evoluţie ale mentalului. După cum se poate vedea din schemă mentalul are trei trepte :

Treapta întâi este denumită de lumile evoluate MENTALUL INFERIOR, ea fiind treapta pământeanului “NORMAL“. ”Normalitatea” aceasta, însă nu este în stadiul inferior, căci pământenii într-un procent copleşitor gândesc pe orizontală şi foarte puţini meditează. Pământeni ”normali “raţionează e drept dar raţionamentele lor sunt legate strict de informaţiile primite de cele cinci simţuri. Ori, înlănţuirea gândirii de simţurile exterioare echivalează cu ceea ce indienii numeau “maya”, căci viaţa legată de simţuri are ca ideal plăcerea, adică satisfacţiile legate de bunurile materiale şi plăcerile trupeşti. Aceasta atrage după sine ceea ce indienii numeau “avida”, adică ignoranţa, obscurantismul, plafonarea minţii în zona din care nu poate avea acces la ESENŢE, adică în lumea valorilor SPIRITUALE. Accesul către zona superioară a mentalului nu se poate face decât prin contemplaţie. Dar şi contemplaţia, care pregăteşte faza extatică, nu se pregăteşte, nu se poate realiza decât prin meditaţie.

Marea majoritate a celor ce au bacalaureatul sau chiar diplomă sunt “ignoranţi” din punct de vedere al esenţelor şi valorilor spirituale, dacă n-au o VIAŢĂ MEDITATIVĂ. A citi, studia, fără a medita la valori şi esenţe, echivalează cu a încremeni în ignoranţă. Evoluţia mentalului este “ETERNA EVOLUŢIE ÎN CUNOAŞTERE”. IERARHIA TREPTELOR DE ENERGIE este în fond ierarhia cunoaşterilor. Energia şi lumina treptelor superioare este rodul cunoaşterii. Dumnezeu însuşi, Părintele Luminilor, este vârful suprem al celor ce VĂD, al celor ce CUNOSC.

Să revenim însă la schema noastră.

Mentalul superior este deci marcat de treapta CONTEMPLAŢIEI.

LEGE:

Nu poate contempla decât cel ce a acumulat un material bogat prin informare, studiu, cercetare. Nu poate contempla decât cel ce a meditat continuu, paralel cu studiul şi cercetarea. Numai cel ce a meditat intens şi profund, numai cel a adâncit cele studiate şi cercetate poate urca la treptele contemplaţiei.

Aceste trepte sunt absolute, ele nu se pot sări, treptele trebuie urcate cu efort de gândire continuă, neîntreruptă.

Mentalul superior, adică contemplaţia şi îndeosebi meditaţia marchează un fenomen deosebit de important şi anume: recepţionarea radiaţilor divinităţii. De abia când mentalul s-a dedicat vieţii contemplative, este influenţat de marele câmp magnetic emis de lumea divină, de abia atunci centralele sale interioare se conectează la MARELE IZVOR de energie şi lumină, şi este stimulat pentru a intra în EXTAZ.

Dumnezeu nu poate comunica cu ignoranţii, ignorantul este din punct de vedere spiritual, spiritul unui mort, inapt să recepţioneze radiaţiile divinităţii. Materia sa negativă este inferioară.

El trebuie să-şi înnobileze sufletul prin meditaţie şi contemplaţie şi ,abia în contemplaţie, când însuşi spiritul său a început să emită lumină palidă, abia atunci el devine RECEPTIV şi poate absorbi radiaţiile divine, care-l ajută apoi să cunoască extazul.

Accesul la mentalul superior nu este simplu, nu este uşor, el nu se face decât prin autojertfire, omul trebuie să “moară” pentru lumea materială şi să “renască” pentru valorile spirituale eterne pentru ARMONIE, FRUMUSEŢE şi SUBLIM.

Extazul este pragul cel mai dificil. El cere concentrare, renunţare la sine, la  satisfacţiile materiale.

Cea de-a treia treaptă, şi ultima, a mentalului, este treapta Mentalului Suprem, care este compus din trei facultăţi distincte: Luciditatea, Clarviziunea şi Ideogonia. Dacă trecerea de la mentalul inferior la cel superior se face numai prin efort, prin râvnă, sârguinţă şi printr-un mare consum de voinţă, trecerea către Mentalul Suprem, formarea facultăţilor Mentalului Suprem se face oarecum de la sine, adică, însăşi Legea Evoluţiei unui mental superior conduce către formarea celor trei facultăţi ale Mentalului Suprem: Luciditatea, Clarviziunea şi Ideogonia.

Toate trei sunt rodul extazului activ, creator. Luciditatea este o fantastică transparenţă a minţii care înţelege singură, fără ca cineva să-i spună, care dezleagă enigmele, care descifrează tainele în sine, de la sine, fără ca nimeni să-i şoptească. Luciditatea este prelungirea intuiţiei care-i permite să sondeze adâncurile şi să perceapă înălţimile.

Clarviziunea este luciditatea dinamică ce permite mentalului să înainteze în cunoaştere, amplificând şi generalizând procesul cunoaşterii, fiind apt să înţeleagă fenomenele universului în desfăşurarea lor. Dacă Luciditatea este o “vedere statică”, Clarviziunea este însuşi procesul dinamic al propriu – zisei cunoaşteri, ajunsă facultatea supremă de cunoaştere. În sfârşit Ideogonia este fructul, rodul suprem al mentalului, capacitatea de a naşte idei într-un univers cugetător suprem. Am expus succint treptele mentalului în scopul de a avea criteriul coordonator în expunerea celor trei zone ale universului spiritual.

A – Zona Luminii

B – Zona Neutră

C – Zona Întunericului

Trebuie reţinut în concluzie că ierarhia de energie, treptele de energie şi lumină ale Universului Spiritual se datoreză diverselor stadii ale mentalului pe care se află fiecare treaptă. Trebuie subliniat  bine înţeles faptul că:

Acumularea de energie şi emisia de lumină sunt rezultatul evoluţiei Mentalului.

Trebuie ştiut deci, că în momentul când vom vorbi de spirite mari cu câmpuri MENSONICE şi LUMINICE mari, de 7, 10 şi 12 m, vom avea a face cu spirite care de milenii au atins treapta Mentalului Suprem, în timp ce sufletele pătate, căzute sau pribege au stagnat în zona Mentalului Inferior.

Evoluţia Mentalului atrage după sine emiterea de către creier a unor vibraţii, a unor unde a căror frecvenţă şi amplitudine cresc pe măsură ce Mentalul evoluează către Zonele Supreme. Tot evoluţia Mentalului determină raza de acţiune a celor două câmpuri magnetice ce apar în faza Mentalului Superior, câmpurile MENSONICE şi LUMINICE.

Câmpul MENSONIC este rezultatul activităţii mentale, iar câmpul LUMINIC este expresia activităţii psiho-pasionale (afective, Iubirea).

Zona Luminii are nouă trepte de energie plus OPALUL, Cetatea Dumnezeirii, Lumea Fiinţelor Divine Opalice care domină cele nouă trepte de energie şi lumină. Cele nouă trepte sau straturi se împart la rândul lor în două zone: zona inferioară a straturilor, de la I la IV, şi zona superioară a straturilor de la V la IX.

Straturile inferioare sunt formate din patru trepte. Aceste patru straturi aparţin în exclusivitate pământului. Ele sunt populate cu spirite care vin numai de pe pământ, pe când celelalte straturi, cele superioare de la V la IX, sunt straturile populate cu spirite care fac parte din planetele superioare: TARNIUM, TAITUN, ZEFIRIUS, etc., dar şi de spirite pământene care au evoluat, care au reuşit să treacă din stratul IV în V. În felul acesta, este de precizat că lumea echilibrului şi a armoniei desăvârşite este de la stratul V în sus, iar lumea ne-desăvârşită este de la I la IV, este lumea ne-împlinită, lumea plină de imperfecţiune ce aparţine zonei pământene inferioare a straturilor de la I la IV. Acestea sunt straturile celor ce se află în lumea Mentalului Inferior.

După stratul IV urmează o ruptură, un spaţiu apreciabil, o distanţă destul de mare, care desparte spiritele inferioare de cele superioare. Aşadar, însăşi dispunerea straturilor prin ruptura care există între IV şi V, marchează dificultatea intrării în zona Mentalului Contemplativ – Extatic, care începe cu stratul V, unde începe lumea desăvârşirilor. Deşi, dur, “desăvârşirea” este relativă şi gradată, crescând şi ea odată cu stratul.

Forma în spaţiu a straturilor este de spirală asemenea unui drum în serpentine, care înconjoară un munte astfel că întreaga zonă a Luminii se înscrie într-un con care are în vârf o sferă în formă de pară, care este OPALUL – Cetatea Luminică, întruchiparea Perfecţiunii.

Spirala celor nouă trepte de energie şi lumină este alcătuită dintr-un soi de substanţa superioară denumite Materiale Sofianice cu o puternică iradiaţie în spaţiu care întreţine o vegetaţie abundentă ce prezintă fenomene din cele mai neobişnuite. Dimensiunile acestei spirale sunt gigantice. Nimeni nu a putut să le măsoare vreodată, de aceea nici nu putem preciza dimensiunile ei. Împreună cu Galileo Galilei noi am încercat o măsurare a acestor straturi, dar datele obţinute sunt pur orientative.

Spirala porneşte de la extremitatea superioară a zonei neutre –a rătăciţilor-şi începe cu stratul 1, cele nouă trepte, fiecare având luminozitatea şi energia specifică, lumina crescând pe măsură ce ne apropiem de OPAL- Cetatea Luminii a divinităţii – focarul principal de energie şi lumină a Universului Spiritual.

Primele două straturi – 1 şi 2-din spirală sunt populate de spirite cu culori pestriţe. Este o zonă de spirite care au diverse abateri, dar care nu sunt grave. Culorile pe care le au sunt semi-deschise  sau semi-închise şi nu există nici un spirit care să nu aibă culoare cenuşie pe gât sau chiar o parte din piept, care exprimă cinstea şi corectitudinea.

Spiritele inferioare din straturile 1 şi 2, cu toate că au unele pete galbene, albăstrii, maroniu sau sepia sunt spirite care pot avea o raţiune foarte dezvoltată şi o logică de fier. Pot fi spirite întrupate cu diplomă şi titluri înalte oameni capabili şi activi pe orizontal, adică un mental activ în zona raţiunii dar păcătuiesc prin lipsa de meditaţie şi a unui orizont spiritual. Ei pot fi buni tehnicieni sau meseriaşi, oameni de afaceri, dar cu un orizont mental limitat. Sunt oameni extravertiţi care trăiesc aproape exclusiv prin cele cinci simţuri exterioare, dar nu au acces la sfera valorilor, sunt indiferenţi faţă de armonie, frumuseţe şi sublim.

Sunt, însă, oameni corecţi, cinstiţi, care comit o serie de greşeli dar nu sunt căzuţi, adică ascensiunea lor este deschisă. Aceasta se materializează prin faptul că cei din I şi II au culoarea gri pe gât şi pe piept, ceea ce le conferă posibilitatea de a urca, de a evolua din punct de vedere spiritual şi mental. Dar, deşi sunt spirite care au o evoluţie deschisă, ele trăiesc în ignoranţă, sunt moarte din punct de vedere spiritual din moment ce nu pot fi receptive la radiaţiile divine. Spiritele din I şi II sunt spirite oarbe supuse unei legi karmice foarte dure.

Ele sunt prinse total în ciclurile de reîncarnare şi frecvenţa acestor încarnări este destul de mare, în sensul că, după ce mor, ele stau în straturi foarte puţin timp, apoi revin pe pământ, reîncarnându-se. Sunt spirite robite de plăceri şi satisfacţii materiale, atei în esenţă, chiar dacă pretind credinta în Dumnezeu, crezul lor este deformat, superficial, fără efect. Au însă calea evoluţiei deschisă. Pot evolua, pot ajunge cel mult până în stratul IV, dar cu efort, prin strădanie, prin dăruire şi prin jertfă pentru aproapele. Faptele bune sunt pentru sursa de progres, de îmbunătăţire a culorilor, pentru ca griul să se generalizeze prin abţinerea de la păcat, pentru ca în timp culorile să se estompeze şi apoi să dispară. Cei din straturile superioare numesc aceste straturi inferioare: “ STRATURILE CELOR CE PERMANENT AŞTEAPTĂ”.

Într-adevăr, cei ce ajung în I sau în II, ajung imediat să fie conştienţi de lipsurile lor şi aşteaptă să revină pe pământ pentru a progresa.

Posibilitatea urcării pe o treaptă superioară nu poate fi asigurată decât prin alte reîncarnări şi de aceea starea de I şi II este o stare de provizorat foarte scurtă, spiritele dorind să revină foarte repede pe pământ să se reîncarneze. Ele au pace, au odihnă, dar trăiesc din plin părerea de rău de a nu fi fost pe pământ mai altruişti, mai activi, regretă că s-au complăcut într-o viaţă mediocră, lipsită de orizont spiritual, religios şi filozofic. Dar şi revenirea pe pământ reprezintă pentru aceste spirite o mare dilemă deoarece pământul trăieşte o epocă din plin Luciferică în care predomină ateismul şi egoismul, o epocă de alergare după lux şi confort şi în care educaţia este lipsită de cunoaşterea realităţilor spirituale.

De aceea, în straturile inferioare I şi II, se manifestă o vădită reţinere în ultimele secole de a mai reveni pe pământ, tocmai pentru că educaţia care se face aici este atee, pământul încă nu cunoaşte realitatea, nu ştie, şi din lipsă de simţ al sacrului neagă existenţa veşniciei şi a vieţii de după moarte. Spiritele din straturile I şi II n-au deloc luminozitate, raza de acţiune a aşa numitelor radiaţii luminice fiind 0. Au însă un foarte mic câmp magnetic “mensonic” care reprezintă raza de activitate cerebrală, ea fiind pentru spiritele din aceste straturi, între 0,05m şi 0,20m. În stratul I spiritele au câmpuri magnetice mensonice între 0,05 şi 0,10, iar cele din stratul II de 0.05 – 0,20, raza de acţiune magnetică. Acest câmp magnetic mensonic, după cum am mai spus, reprezintă câmpul magnetic al activităţii mentale, care are influenţă asupra persoanelor cu care intră în contact. Acest câmp magnetic mensonic, este cel care generează simpatia sau antipatia dintre două persoane care pentru prima dată se întâlnesc. Radiaţiile “luminice” exprimă luminozitatea, gradul evolutiv la care a ajuns un spirit. Spiritele din straturile I şi II n-au deloc luminozitate. Abia cele din stratul IV încep să aibă mici radiaţii luminice. Numărul spiritelor din stratul I conform datelor comunicate, este de peste 2 miliarde, iar cele din stratul II de peste 1,8 miliarde.

Stratul III este un strat aparte, cu o funcţie specială, de excepţie, bine definită. Este stratul în care stau toţi misionarii straturilor superioare care au vrut să vină pe pământ să ajute la ridicarea lui, dar care din diverse motive nu şi-au putut îndeplini misiunea, murind prematur.

După cum dovedesc volumele: “Cercetări în lumea nevăzută”, marile personalităţi creatoare de pe pământ sunt provenite din straturile superioare V-IX, care de bună voie au cerut să vină pe pământ pentru a impulsiona filozofia, ştiinţa, artele, religia. Mulţi, însă, din pricina atmosferei sau condiţiilor nefavorabile au murit prunci fiind sau în faza copilăriei din diverse accidente.

Toţi aceştia, a fost hotărât de OPAL să sălăşluiască în stratul III, aşteptând condiţiile favorabile pentru reîncarnare. Toţi cei din stratul III aşteaptă “învierea” pământului, deoarece Opalul de mult a hotărât arderea definitivă a spiritelor luciferice, care stăpânesc pământul şi instaurarea unui climat favorabil care să asigure condiţii normale de evoluţie. Astfel, cei din stratul III, copii de la 12 la 14 ani aşteaptă  intervenţia Opalului pentru a putea reveni pe pământ.

Următorul strat este IV, stratul celor ce sunt mai curaţi, dar semi-activi. Spiritele ce sunt pe aceste trepte mai au câte unele culori, îndeosebi albastru sau galben dar de foarte slabă intensitate. Culoarea caracteristică acestui strat este cenuşiul deschis sau semi-deschis, ceea ce reprezintă nu numai cinstea şi corectitudinea ci şi un orizont spiritual deschis. Unele spirite au chiar începutul de albire, cu puncte albe sau chiar gâtul sau pieptul alburii de culoarea fildeşului.

Aceste spirite gândesc mai mult şi meditează, dar puţini ating stadiul contemplaţiei. Nu sunt nici ele desăvârşite şi de aceea aşteaptă momentul potrivit de a reveni pe pământ spre a urca încă o treaptă şi a ajunge în stratul V al “desăvârşiţilor”. Dacă cei din straturile I şi II cunosc liniştea şi odihna, cei din IV cunosc bucuria. Ei au satisfacţii mari şi beneficiază de o natură cu o vegetaţie minunată, care dă odihnă şi liniştirea gândurilor. Cei din IV beneficiază şi de unele coborâri ale unor spirite din V şi din VI, care le vorbesc şi le ţin conferinţe, etc. În IV se fac coruri, iar cei ce sunt compozitori pot să-şi confecţioneze anumite instrumente muzicale. Timpul şi-l petrec în întâlniri, discuţii şi plimbări în mijlocul vegetaţiei plină de încântare, care în acelaşi timp emană lumină. Ca şi cei din I şi II, cei din IV se hrănesc cu fructe pe care le au din abundenţă. Radiaţiile luminice ale celor din IV variază între 0,05 şi 0,20 m iar câmpurile magnetice mensonice între 0,10 şi 0,40 m. Stratul IV este populat de aproape 1 miliard de spirite.

Legile fixării pe aceste trepte sunt foarte severe. Nici un spirit nu îşi poate părăsi stratul, nu poate trece pe o treaptă superioară. Numai în stratul IV există posibilitatea, pentru un foarte redus număr de spirite să fie chemate în V de prieteni sau cunoscuţi. Stau acolo pentru ca apoi să revină în stratul de unde au plecat. Trebuie precizat încă o dată faptul că aceste trei straturi: I, II şi IV aparţin în exclusivitate spiritelor pământene şi nici un spirit de pe altă planetă nu vine în aceste straturi.

Când un om “moare”, spiritul său este ridicat până în faţa “Tronului de Lumină”, de unde este atras automat pe treapta pe care o merită, coboară la nivelul de energie şi lumină potrivit efortului pe care l-a depus în viaţă. În faţa “Tronului de Lumină” nu există nici milă nici iertare, fiecare coboară automat acolo unde meritele faptelor şi activităţii sale l-au dus. Nimeni nu e vinovat, nimeni n-are ce ierta, judecata şi sentinţa se fac într-o singură clipă, prin privirea Părintelui Ceresc.

Dacă spiritul este azvârlit într-o zonă neutră a spiritelor rătăcitoare sau în zona întunericului, vina o poartă numai cel căzut, suferind consecinţele propriei sale vieţi.

După stratul IV, spirala se întrerupe. Urmează un spaţiu liber, nepopulat, după care reîncepe treapta a V – a, încep straturile mentalului superior treptele de “sfinţenie”, treptele “fericiţilor”. Abia acum din V începe adevărata categorie a celor curaţi, a celor albi, a celor ce au depus o intensă activitate, fie pe pământ, fie, mai ales, pe o altă planetă. Foarte puţine spirite pământene urcă în V sau în VI. Aceste două trepte sunt treptele marilor creatori de pe pământ, sunt treptele contemplaţiei şi extazului care au atins treapta mentalului superior. Treptele de energie şi lumină V şi VI sunt treptele celor activi care nu şi-au precupeţit eforturile, ducând o viaţă cumpătată, de o desăvârşită integritate morală şi al căror sens în viaţă a fost acela de a lăsa ceva în urma lor semenilor lor.

Începând cu stratul V, spiritele sunt albe, culoarea care radiază în jur un câmp luminic, care pentru stratul V este de la 1 la 2 m, iar pentru stratul VI între 2 şi 4 m. În aceste straturi preocupările sunt axate pe muzică în primul rând, filozofie şi ştiinţă în al doilea rând. Există săli de concerte, unde se cântă muzică corală şi instrumentală. În acelaşi timp se fac numeroase comunicări filozofice şi ştiinţifice privind fenomenele care au loc în lumea spirituală. Pentru comunicări şi conferinţe iau cuvântul atât spirite din stratul respectiv, cât şi invitaţi din straturile superioare. Dar cea mai plăcută activitate pe care o  poate avea un spirit în straturile fericiţilor este dialogul cu natura. Spunem “dialog” pentru că florile, de o imensă varietate, arbuştii şi tufele înflorite răspund celor ce vin în mijlocul lor. Florile se deschid, şi  se înclină, copacii freamătă de simpatie la apropierea vreunui spirit al locului. Fenomenul care copleşeşte şi incită în cel mai mare grad este MUZICA SPAŢIILOR CARE SE AUDE LA RĂSTIMURI ATÂT ÎN STRATUL RESPECTIV CÂT ŞI MUZICA SPAŢIILOR care se aude din stratul imediat superior.

Numeroase spirite au arătat că muzica aceasta a ”spaţiilor de lumină” este tot ce poate fi mai frumos. Este muzica pe care o provoacă Opalul iar ecourile răzbat până în stratul V, fiecare strat contribuind la amplificarea şi diversificarea melodiilor celeste.

Stratul V are aproximativ  720 milioane de locuitori, iar stratul VI de 325 milioane fără să intre spiritele de pe celelalte planete care sunt acolo în corp pozitiv.

Treptele VII ţi VIII sunt treptele spiritelor alb- argintii şi argintiu luminos. Sunt trepte care au depăşit contemplaţia şi extazul si au atins luciditatea şi clarviziunea care fac ca spiritele să aibă acces direct la tainele existenţei, vieţii si universului, la legile şi fenomenele care guvernează tot şi toate. Aceste straturi sunt aproape în exclusivitate populate de spirite care au trăit pe celelalte planete superioare, spirite cu mari capacităţi creatoare, care trăiesc în mijlocul unei naturi cu o vegetaţie fantastică, miraculoasă, în mijlocul unei naturi care străluceşte în colorit şi parfum şi care adesea scoate sunete şi armonii muzicale. Este o lume de vis incredibilă. Din acest strat au coborât pe pământ Galilei, Nietsche, Emmanuel Kant, Hegel, Sf. Ioan Hrisostom, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu şi mitropoliţi Veniamin Costache şi Antim Ivireanu. Toţi aceştia au coborât din VIII şi s-au întors în VIII.

Din VIII au mai coborât însă mult mai mulţi, dar din cauza condiţiilor nefavorabile n-au putut depune efortul necesar pentru a reveni de unde au plecat şi de aceea s-au întors în V sau VI. Aici este ilustrat cazul prorocului Moise care coborând din VIII , s-a reîntors abia în VI.

Radiaţiile luminice ale unui spirit din stratul VII variază între 1,6 şi 2,2 iar câmpurile magnetice mensonice între 4 şi 6 m. În stratul VIII radiaţiile luminice variază între 2,6 şi 2,8 iar câmpurile magnetice mensonice între 6 şi 8 m.

Populaţia stratului VII numără 125 milioane de spirite iar cea din VIII în jur de 85 milioane de spirite.

Treapta IX este ultima treaptă a desăvârşirii spirituale: ea poartă numele de Oraşul de Aur. Este treapta maximă de evoluţie, limita superioară a tot a tot ceea ce înseamnă desăvârşire. Nici un pământean nu a ajuns să urce pe  această ultima treaptă, dar cei care au coborât din Oraşul de Aur s-au întors la locurile lor: Fecioara  Maria, Buddha, Socrate, Ioan Botezătorul şi Zamolxe. Viaţa în Oraşul de Aur nu poate fi descrisă nu poate fi cuprinsă în cuvinte. Acolo au loc concerte în săli gigantice, acolo au loc congrese şi conferinţe cu caracter filosofico-ştinţific, acolo natura întreagă cântă în lumini multicolore; florile şi arborii luminează, totul este plin de farmec şi de încântare.

Stratul IX reprezintă culmea ”desăvârşirii “. “Perfecţiunea “este însă atinsă numai de spiritele opalice. Astfel cu stratul IX se închide spirala la partea superioară, Opalul fiind o lume închisă, izolată, inabordabilă.

Ceea ce este subliniat pentru toate staturile este că în ele există veşnică lumină, veşnică şi neobosită activitate. Nu există noapte, spiritele nu dorm, sunt veşnic treze şi active. Este de menţionat acum un fapt deosebit de important: pentru zona luminoasă-ca şi pentru întreg universul spiritual-universul pozitiv este ca şi când nu ar exista.

Universul pozitiv nu există pentru universul negativ, după cum pentru noi universul spiritual este ca şi cum nu ar exista. De aceea din toate straturile, inclusiv pentru OPAL, universul pozitiv, soarele, stelele, astrele, etc., nu se văd, nu există cerul, bolta cerească, în straturi este limpede, veşnic lumină cristalină, lumină emisă de radiaţiile Opalice precum şi de propria lumină. De asemenea, OPALUL – Cetatea de LUMINĂ a Divinităţii – nu este vizibilă pentru nici un strat. Doar cei din stratul IX, Oraşul de Aur văd Opalul sub forma unui disc uriaş, gigantic, din care ţâşnesc feerice lumini, de o coloraţie indescriptibilă. Cei din Oraşul de Aur ascultă la răstimpuri corurile de Heruvimi şi Serafimi care cântă în timpul extazului Opalic. Frumuseţea muzicii din Oraşul de Aur nu se poate descrie în cuvinte.

Raza radiaţiilor Luminice din Oraşul de Aur variază între 2,6 şi 3,5 m, iar câmpul magnetic mensonic are o rază care variază de la 8 la 12 m. populaţia Oraşului de Aur numără peste 36 de milioane de spirite, cu puteri de la + 4 la +9, adică un spirit poate fi dedublat în 4 până la 9 părţi şi fiecare poate veni pe o planetă fiind un spirit superior. Pentru că vorbim despre Oraşul de Aur, de treapta a IX-a, revenim la cea dea zecea lege a universului spiritual, Legea Echilibrului Oscilatoriu, care este proprie stadiului numit în vechime: NIRVANA. Oraşul de Aur în întregime este intrat definitiv în Nirvana.

Nirvana este trăită şi de o parte din spiritele din stratul V, dar nu este generalizată ca în stratul IX.

Pentru prima dată în istoria spiritualităţii pământene despre Nirvana a vorbit marele spirit din IX: Buddha, ca despre o stare absolută, finală a fericirii eterne în care trăiesc Zeii. Într-adevăr, stratul IX este stratul Zeilor, al spiritelor care prin muncă şi efort au cucerit mentalul suprem şi activând asiduu au realizat măreaţa Nirvana.

Vom încerca să explicăm, pe cât este cu putinţă ce este Nirvana.

Mai departe este prezentat tabloul recapitulativ al însuşirilor spiritelor pe diferitele straturi, datele fiind cumulate pentru a se citi mai bine comparativ, însuşirile acestor spirite în ceea ce priveşte luminozitatea (radiaţiile luminice), cât şi în ceea ce priveşte câmpul magnetic mental.

Tabloul cuprinde şi “puterile”, adică posibilitatea de împărţire în mai multe spirite care să semene între ele.

Tabloului i-am mai adăugat şi populaţiile straturilor. Se poate vedea din tablou că straturile de lumină I şi II n-au deloc radiaţii luminice, de asemenea, nici rătăcitorii din zona neutră şi nici cei din zona întunericului, care, după cum se observă, au câmpuri magnetice destul de mari.

TABLOUL RECAPITULATIV

(datele au caracter pur orientativ, ele fiind obţinute prin interpolarea lui V şi IX)

Locul unde este fixat spiritul	Raza radiaţiei luminice a unui spirit	Raza de acţiune a câmpului magnetic mensonic	Puterea	Populaţia straturilor
Oraşul de Aur	2,60 – 3,50 m	8 – 12 m	4 – 9	36 milioane
VIII de lumină	2,00 – 2,80 m	6 – 8 m	2 – 5	85 milioane
VII de lumină	1,60 – 2,20 m	4 – 6 m	1 – 3	125 milioane
VI de lumină	1,00 – 1,80 m	2 – 4 m	1 – 2	352 milioane
V de lumină	0,8 – 1,20 m	1 – 2 m	1	720 milioane
IV de lumină	0,05 – 0,20 m	0,10 – 0,40 m	1	aproape un miliard
II de lumină	0,05 m	0,05 – 0,20 m	1	peste 1,8 miliarde
I de lumină	0 m	0,05 – 0,10 m	1	peste 2 miliarde
Rătăcitorii (zona neutră)	0 m	0,05 – 0,20 m	–	peste 3 miliarde
I de întuneric	0 m	0,20 – 0,60 m	–	aproape 1 miliard
II de întuneric	0 m	0,60 – 0,80 m	–	cca. 500 milioane
III de întuneric	0 m	0,80 – 1,50 m	–	peste. 300 milioane
Cetatea Luciferică	0 m	2,50 – 6 m	–	aproape 300 milioane

Este necesar să revenim asupra caracteristicii spiritelor din straturile superioare în scopul de a înţelege cauza care generează diferenţierea spiritelor, situarea lor în straturi diferite. Această schemă reprezintă în sine însăşi sensul şi esenţa evoluţiei unui spirit care, de-a lungul existenţei sale, îşi începe propriu-zisa evoluţie spirituală de la prima treaptă a gândirii care este raţiunea. Treptele următoare: Meditaţia, Contemplaţia şi Extazul alcătuiesc primul ciclu evolutiv care, odată împlinit, marchează accesul unui spirit în stratul V.

Între spiritele din stratul V se pot distinge două tipuri cu structuri spirituale diferite:

–         primul tip structural îl formează spiritele cu înclinaţie către religie şi artă, caracterizată prin dominarea STĂRII EXTATICE, spirite la care gândirea şi raţiunea sunt mai puţin dezvoltate, sunt spirite cu un grad mare de emotivitate şi sensibilitate afectivă, care dispun de o fantezie bogată şi aptă de creaţie artistică.

–         cel de-al doilea tip structural, diferit de primul, îl formează spiritele înclinate spre ştiinţă şi filozofie, spre studii şi cercetare, caracterizate printr-o exigentă gândire analitică, printr-o mai profundă pătrundere a raţiunilor existente, spirite care, deşi cunosc extazul acesta joacă un rol secundar.

Spiritele din prima categorie poartă pe piept ca simbol POTIRUL, în timp ce spiritele din categoria a doua au ca semn distinctiv TRIUNGHIUL, pe care-l poartă pe frunte. Spiritele din prima categorie (cele extatice) pot urca până în stratul VII cel mult. Structura lor specifică le face inapte de a depăşi stratul acesta. Aceste structuri sunt plafonate din cauza unei prea mari îngustimi a facultăţilor gândirii, care reduse fiind frânează evoluţia ulterioară a spiritului făcându-l inapt de a putea cunoaşte intrarea în cel de al doilea ciclu al stărilor mentale: luciditatea, clarviziunea şi ideogonia.

Aşadar spiritele care realmente au drumul deschis către celelalte stări mentale superioare sunt spiritele cu o gândire şi raţiune dezvoltată, cu un profund simţ analitic care le fac apte de sinteze cuprinzătoare, putând urca pe cele mai înalte trepte ale CUNOAŞTERII …

Din cercetările efectuate prim mediumnitate a rezultat că straturile V şi VI sunt dominate de spirite cu POTIR pe piept, adică spirite extatice, în timp ce spiritele din straturile VII şi VIII sunt spirite în care extaticul este depăşit, spiritele situându-se pe treptele superioare specifice cunoaşterii: luciditatea şi clarviziunea, având ca simbol TRIUNGHIUL, care indică prezenţa Mentalului Suprem.

Spiritele din Oraşul de Aur sunt cele care cunosc prin excelenţă starea de clarviziune, unele spirite atingând chiar şi stadiul suprem al IDEOGONIEI, STADIU CARE LE FAC APTE SĂ COMUNICE CU FIINŢELE DIVINE DIN OPAL, fără însă să poată pătrunde acolo. Trebuie să precizăm cu claritate faptul că ascensiunea pe treptele straturilor exprimă în esenţă DIFERENŢIEREA STADIILOR DE CUNOAŞTERE …

Această diferenţiere în cunoaştere implică diferenţieri de limbaj şi bagaj diferit de noţiuni. De aceea,  cu cât urcăm treptele ierarhiei staturilor, cu atât vom întâlni un bagaj din ce în ce mai bogat de noţiuni, pe care noi cei de pe pământ nu avem posibilitatea de a le înţelege. De aceea, însăşi această prezentare a noastră este în fond searbădă şi seacă, neavând putinţa de a reda realitatea concretă a opticii şi a gândirii specifice spiritelor din straturile superioare.

Pe acest pământ, surghiuniţi în condiţiile unei materii aspre şi brute, limbajul nostru apare simplist, aspru, colţuros şi brut, lipsit de muzicalitatea şi varietatea nuanţelor limbajului propriu straturilor superioare. Spiritele care au comunicat cu noi ne-au mărturisit că au avut nevoie de o perioadă de acomodare cu limbajul nostru pentru a putea prezenta sistematic cele ce noi prezentăm aici. La cele spuse mai sus, este de adăugat faptul că straturile sunt şi expresia TIMPULUI care s-a consumat pentru atingerea unei trepte. În acest sens, straturile superioare sunt, de fapt, cele mai “vechi” lumi, lumile cele mai înaintate în vârstă, astfel cu cât un strat este mai înalt, cu atât el conţine în sine un timp mai îndelungat de existenţă. Cea mai veche lume este, dealtfel, lumea Opalică, “Lumea Divină”, a fiinţelor cele mai evoluate care au atins ceea ce noi numim PERFECŢIUNEA.

Opalul este singura lume care formează un univers, absolut independent şi de sine stătător. Singura lume care a reuşit o spiritualitate totală. Toate celelalte lumi care s-au format ulterior n-au reuşit să ajungă din urmă exploziva evoluţie a fiinţelor Opalice.

Oraşul de Aur este o lume desăvârşită, dar nu perfectă. Spiritele din Oraşul de Aur au cunoscut şi ele cândva ciclurile reîntrupărilor şi s-au stabilizat pentru veşnicie în fruntea luminilor ce s-au format în prezenţa şi sub influenţa Opalului.

Precizări: Opalul este singura lume care a evoluat fără nici o influenţă din afară. Celelalte lumi însă s-au format şi au evoluat influenţate de Opal care a jucat un rol de DĂTĂTOR DE SENS. Nu direct, dar indirect Opalul a creat toate cele ce există în întregul univers spiritual, toate cele ce există şi fiinţează, urmând drumul deschis de fiinţele Opalice. Spiritele aparţinând zonei pământene sunt cele mai “tinere” făpturi din univers, cele mai puţin evoluate care pe lângă “tinereţea” lor au cunoscut drama “STAGNĂRII” care a atras apoi după sine modificări şi deformări structurale cauzate de nerespectarea ordinii şi disciplinei.

O ultimă problemă care a rămas de discutat este acea a sexualităţii. Este ştiut că accesul de la Mentalul Inferior la Extaz, la Mentalul Superior se face prin anihilarea temporară a sexualităţii. Spiritele extatice trăiesc ca şi când n-ar avea sex. Trecerea însă de la faza de beatitudine, de extaz pasiv la faza de extaz activ face ca sexualitatea să revină. Sexele se menţin pe toate treptele, inclusiv în Opal, astfel că sexualitatea nu dispare, ci persistă evoluată,  însă şi ea către o modalitate superioară şi chiar supremă. După cum Mentalul poate fi inferior, superior şi suprem, tot aşa şi sexualitatea de la o modalitate inferioară evoluează către o modalitate de manifestare superioară şi chiar supremă.

(sursa Tainele universului spiritual – George Vasii)