Principalul obstacol pentu suflet este lumea sensibilă si toate seducţiile ei. Nimic nu-i mai uşor pentru Ego decât să slăbească sufletul prin mijlocirea capcanelor acestei lumi. Pentru a înainta pe Cale, trebuie să fii detasat de bunurile materiale şi sa domini plăcerile. Acest Sine imperios are si puterea de a ispiti sufletul însuşi. Calea este lungă si anevoioasă, si, pentru a pune sufletul la încercare, există de-a lungul întregului drum disturbatori care îl distrag pe călător şi fundături care îi dau impresia că a ajuns la capăt. Disturbatorii sunt grupuri anume de spirite a căror misiune constă în a pune sufletul la încercare, a-l duce în ispită, a-l înşela, a-l încânta cu tot soiul de artificii si viclenii. Cel ce se lasă prins în capcana lor e încetinit în munca lui spirituală sau chiar se opreşte cu totul. Ca regulă generală, îndată ce cineva ia contact cu lumea metafizică, este pus la încercare de acest grup de spirite aparte. Ele îi pregătesc tot felul de antrenamente si merg până acolo încât îl fac să creadă că e profet, că ar putea săvârşi miracole şi cuceri lumea.
Omul sedus de miraj, e pierdut pentru viaţa aceasta şi va trebui să-şi reia în vieţile viitoare drumul perfecţionării. Mijloacele de a evita aceste spirite sunt să ai un maestru spiritual perfect; să alungi din firea ta orgoliul (esential), să analizezi profund ofertele acestor spirite, comparându-Ie cu regulile religiei.
Ne dăm seama că exista totdeauna un aspect care-i satisface pe toti, îndeosebi orgoliul. Primul principiu al salvării este să-l vrei pe Dumnezeu si să uiţi tot ce ai făcut pentru el; toate faptele noastre bune trebuie săvârşite pentru Dumnezeu şi nu în vederea asteptarii unei recompense. Un elev serios, susţinut si apărat de un adevărat maestru, va străbate zona acestor spirite disturbatoare fără să se oprească, va intra în siguranţă în zona următoare si îşi va continua drumul către scopul final. In smerenie.
Oamenii susţinuţi de spirite disturbatoare devin maeştri rătăciţi, înşelaţi, numeroşi în zilele noastre, care îşi ocupă discipolii cu experimente spirituale care au asupra sufletului un efect temporar euforizant, ca efectul drogurilor asupra corpului. Cei obişnuiţi cu asemenea droguri spirituale sunt aproape pierduţi în viaţa prezentă pentru Calea perfecţionării. Trebuie să ştim că durata acestora este variabilă dar limitată si se află în relaţie cu tezaurul spiritual pe care îl posedăm. O dată acest tezaur epuizat, aceste spirite îl părăsesc pe maestrul păcălit, care atunci a pierdut totul si care va aduna greşeli pentru care va trebui să plătească.
Una dintre vicleniile cele mai subtile ale ispititorilor de suflete este să-i sugereze cuiva că ar fi maestru sau profet. Am intalnit oameni care mi-au spus ca sunt ingeri intrupati, spirite vechi care au venit sa salveze lumea, incarnari ale sfintilor, ca au puteri nebanuite. Nu există nimic mai seducător pentru sinele imperios decât să creadă aceste lucruri, şi un om care a progresat până la un anumit nivel şi a dobândit puteri se lasă cu dragă inimă convins că a ajuns la capătul drumului şi că are drept misiune ajutarea celorlalţi să-l urmeze. Atunci devine un fals maestru…
Am fost pe aceasta strada pe care am intalnit numerosi disturbatori si distrugatori de vise. Mi-am pus credinţa în Dumnezeu si am inteles ca orice aspect nevindecat al sufletului si orice urma a orgoliul este vanat. Doar in aceasta credinta putem rămâne pe calea cea bună. In lipsa unui suport divin exista riscul de a ne pierde pe noi insine, de a ne pierde credinţa.
Numeroşi sunt, de asemenea, cei care ajung să-şi domine o mare parte a instinctelor, dar nu-l cunosc pe Dumnezeu şi, în cele din urmă, nu izbutesc să dărâme zidul Eului şi să intre în comunicare cu Dumnezeu, care i-ar fi condus până la capătul Căii. Fiecare om posedă în sine potenţialitatea de a trezi simţurile sufletului dacă porneşte pe drumul potrivit, iar cuvintele sunt insuficiente pentru a exprima simtirea.
Exita o modalitate de a comunica mereu cu Dumnezeu, sa urmaresti adevarul si iubirea. Ori de cate ori am cautat un raspuns despre o persoana sau despre orice lucru, am pus aceste intrebari inauntrul meu : este adevarat ? este iubire?… iar El mi-a raspuns.
(Marc de Smedt & Karyn)
Asa este. Se spune in lumea pustnicilor si a calugarilor cu har ca pe ingerul cazut nu il putem neutraliza cu Lumina, pentru ca el a cazut initial din Lumina, ci doar cu smerenie (o forma a iubirii).
Poate ca este cea mai greu de obtinut calitate, pentru ca trebuie, asa cum sugerezi si tu in acest articol, sa lupti cu tine insuti, mai corect, cu propriul ego.
Asta imi amintste de filmul „Avocatul diavolului” cu Al Pacino si Keanu Reves. Al Pacino, fiind diavolul, a afirmat de doua ori in film, ultima oara sub forma monologului de final, ca o concluzie la intreaga actiuen din film: „Vanitatea, pacatul meu favorit.
Ai observat, foarte intersant, pe harta nivelurilor constiintei a Dr Hawkins, trecerea de la zona de forta (inferioara) unde se afla 85% din populatia planetei la cea de putere (superioara), are ca ultima treapta in zona inferioara, nivelul de constiinta corespunzator mandriei. Acesta este pragul care daca este trecut, permite evadarea in zona de putere, a iubirii, a bucuriei, iluminarii si in final a dumnezeirii.
Smerenia insa, este cheia.
Multumesc,
Cu consideratie,
Raul Otelea
ApreciazăApreciază
Multumesc Raul cu consideratie, de asemenea!!
ApreciazăApreciază