”Exista doua emisfere cerebrale opuse. Ele se afla in opozitie, dar sunt, totodata, complementare. Se opun una alteia pentru ca sunt separate; au functii diferite.

Avem dificultati deoarece folosim una dintre emisfere mai mult decat pe cealalta. Solutia ar fi sa le aducem impreuna, in asa fel incat sa le folosim pe amandoua, fara sa sesizam diferenta. Asta este ceea ce se vede din afara; cu totii stim asta.

Si acum, sa trecem la ceva diferit. Biblia spune: “Dumnezeu l-a creat pe om cu imaginatia sa.” Apoi, ceea ce urmeaza, ne pune in incurcatura: ”El a creat oamenii ca barbati si femei.”

Deci, la Dumnezeu – daca pot spune asa – cele doua emisfere nu erau separate.

In noi, ele sunt separate. In contrast cu Dumnezeu, noi vedem barbatul si femeia ca fiind separati. Dar, nici barbatul singur, nici femeia singura nu corespund imaginii complete pe care a creat-o Dumnezeu. Cei doi corespund imaginii lui Dumnezeu doar impreuna.

Astfel, barbatul singur este incomplet; doar impreuna cu femeia el este complet. Iar femeia este completa numai cu jumatatea ei, barbatul. Totusi, atat barbatii, cat si femeile fac distinctie intre ei. Fiintele umane devin complete numai atunci cand se pot uni cate doua, barbat cu femeie – sub toate aspectele.

Facem multe distinctii care reprezinta continuarea la nivel subliminal a distinctiei pe care o facem intre barbat si femeie. In loc de femeie, spunem corp; in loc de barbat, spunem spirit.

In acest sens, orice cale spirituala, prin negarea corpului, devine in multe feluri o negare a femeii. Prin urmare, caile spirituale sunt anti – corp fizic. Prin negarea uniunii dintre barbat si femeie se da prioritate unuia, in fata altuia.

La fel se intampla cu emisferele dreapta si stanga; una este barbat, cealalta este femeie. Acelasi lucru este valabil si pentru sus si jos.

Ce le aduce impreuna?

Dreapta si stanga

Inchideti ochii. Ne indreptam atentia catre bratul drept si cel stang. Indepartati bratele unul de celalalt si intoarceti palmele in sus. Lasati mainile sa se odihneasca pe coapse. Ramaneti relaxati.

Acum simtiti pe rand o mana si, apoi, cealalta. Care este mai puternica? Care este mai slaba?

Fara sa va uitati la maini, priviti inainte pana va uniti mainile.

Aceasta inseamna ca o mana devine mai mult, si la fel se intampla si cu cealalta. Asteptam pana nu ne mai gandim la o mana sau la cealalta, pana cand stanga si dreapta au devenit una – una la infinit. Se desfasoara un proces in care sensul de opozitie se dizolva. Ele actioneaza ca un intreg.

Sus si jos

Acum, facem acelasi lucru cu sus si jos. Intai privim in sus si, apoi, privim in jos. Unde se afla linia de separare din corpul nostru? Asteptam si de data aceasta pana cand cele doua parti se unesc in una singura. Dupa ce am ajuns la aceasta unificare, simtim diferenta din interiorul nostru.

Tata si mama

Acum procedam la fel cu mama si tata. Simtim locul pe care il ocupa tata in interiorul nostru si, imediat, locul mamei. Ramane unul din ei neglijat, undeva in fundal?

Asteptam sa se produca o miscare in interiorul nostru pana cand amandoi devin unul, unul si acelasi.

Relatia de cuplu

Si acum, sa transferam aceasta miscare la relatia noastra de cuplu. Cine sau ce este in fata? Cine sau ce ramane mai in spate? Este ceva mai la stanga sau mai la dreapta? Cine sau ce este mai sus sau mai jos?

Dumnezeu si lumea

Acum, trecem la o alta opozitie pe care o putem compara cu stanga si dreapta, sau cu sus si jos – opozitia dintre Dumnezeu si lume.

Le lasam sa curga impreuna in noi insine intr-o uniune in care nu mai putem spune ca sunt separate. Devenim imediat una cu ambele parti sub toate aspectele.

Cateva reflectii in plus asupra opuselor

Aceste procedee se pot aplica si la alte opozitii. Le voi mentiona pe scurt aici.

Sanatate si boala

Cand vrem sa scapam de boala, ne comportam ca un barbat. Cand o lasam sa existe, ne comportam ca o femeie. Cand sanatatea si boala sunt lasate sa curga impreuna, ele lucreaza impreuna si devin una.

Viata si moartea

Viata este barbat in sensul de aici, iar moartea este femeie. Ce se intampla cu noi cand cele doua sunt lasate sa se uneasca si sa curga ca una singura in simturile noastre?

Viata noastra devine adunata si completa. O traim inaintea mortii. Apoi, moartea va deveni deplina la momentul potrivit.

Inainte si dupa

In ceea ce priveste timpul, simtim trecutul, ce a fost,  ca fiind feminin. In acest sens el este complet. Ceea ce urmeaza, ce va fi,  este barbat. Cand ne orientam spre viitor, actionam ca un barbat. Cand ceea ce a fost in trecut ne inrobeste, asteptam fara sa actionam. Sunt necesare ambele parti: una fara cealalta nu poate sa rodeasca.

Cum devin una? In acest moment – chiar acum.

Corpul

Tratam deseori corpul nostru ca si cum ar fi subordonat spiritului nostru. Il minimalizam, desi niciun spirit nu poate trai in afara lui insusi, fara un corp.

Opozitia dintre spirit si corp, asa cum multi o accepta ca pe o axioma, inclusiv multi oameni spirituali si religiosi, se reflecta intr-o alta opozitie, mai ales la barbati. Este opozitia dintre barbati si femei.

Ce le-au facut barbatii femeilor – le-au dispretuit, le-au suprimat, le-au desfigurat si le-au criticat cu asprime? Ce au obtinut tratandu-le pe femei ca pe o proprietate personala pe care o pot stapani, schimba sau arunca, fara sentimente sau respect, fara inima?

Adeseori, barbatii se comporta cu corpul lor in acelasi fel. Il neglijeaza si ii pun in primejdie sanatatea in numele unor asa-zise chemari inalte, sau de dragul faimei.

Ce altceva este un razboi sau o cruciada daca nu o invazie? Isi are corespondentul in violarea unei femei, iar razboaiele au condus adesea la violarea femeilor, in absenta sentimentelor, a respectului si a inimii.

Asadar, unde incepe reconcilierea la toate nivelurile?

Incepe cu respectul si iubirea fata de femei, cu barbatii care stau mai jos decat femeile si alaturi de ele.

Aceasta miscare merge dincolo de asa-numita egalitate a sexelor: nu poate exista nicio egalitate intre spirit si corp. Poate exista doar supunere in fata celui de dinaintea ta care te mentine in viata si te sprijina.

Modul in care se comporta barbatii cu femeile este acelasi in care barbatii, mai ales barbatii, se comporta cu pamantul, desi pamantul este acela care ii duce pe ei in spate.

Banii sunt tratati intr-un mod asemanator. Dincolo de ideea de bani ca recompensa meritata pentru munca prestata, in mainile barbatilor, castigurile fara justificare si fundament, intr-un razboi nou si diferit violeaza si jefuiesc pe aceia de la care vin acele castiguri si pe cea de la care, in ultima instanta, vin toate bogatiile, chiar mama pamant.

Cum ne reintoarcem la fundatiile de baza, solide? Cum se reintorc barbatii la femei? Cum se reintorc femeile, care adeseori simt la fel, in legatura cu corpul lor, la mama lor? Cu smerenie. De la o inaltime atribuita cu de la sine putere, ne reintoarcem la pamant. Ajustand greutatile de pe cantar, de la preponderenta mandriei si a inaltimii, ne reintoarcem la mama pamant de unde am venit, cea care ne hraneste si ne sprijina. Si atunci, mama pamant, impreuna cu toate mamele, manifesta fata de toti barbatii si femeile iubire materna. Aceasta iubire nu cunoaste aroganta, se afla toata in aceeasi inima.

In acelasi fel ne intoarcem si la corpul nostru, si prin el, la puterea creatoare, imaginea primara si originea vietii, pe care o intalnim in forma cea mai completa la partea feminina, la femeie si la mama – si in corpul nostru.

Cum? Cu aceeasi iubire de la inceputuri care spune catre tot ceea ce este chemat la viata:  “Sa creasca! Sa existe! Sa fie viu!”

Imbratisarea

Recent,  m-am gandit la ceea ce inseamna o imbratisare. Barbatul si femeia sunt fata in fata. Deci, este barbatul, iar in fata lui femeia. Barbatul desface larg bratele si invita femeia din priviri. Iar femeia isi intinde bratele si invita barbatul din priviri, cu drag. Ei merg unul spre celalalt si se imbratiseaza tandru.

Cat timp pot sta imbratisati? Pot sta asa doar scurt timp. Doar legatura dintre barbat si femeie nu este suficienta cand se topesc intr-o imbratisare. Nu este suficient pentru viata. Asa ca, ei se elibereaza din imbratisare, trebuie sa faca asta. Nimeni nu poate sta asa mult timp.

Ea se da cu un pas inapoi si la fel face si el. Ambii isi desfac bratele, foarte larg, si privesc dincolo de partenerul lor, catre viata ca intreg. Acum, ei includ foarte multe in imbratisarea lor, familia partenerului, de exemplu, tot ceea ce apartine lumii partenerului, si chiar lumea in intregul ei. Si, in timp ce amandoi isi deschid astfel bratele, ei simt in spatele lor ceva maret care ii sustine, care actioneaza in urma lor. Apoi, se privesc din nou, fiind conectati acum cu ceva mult mai important. Amandoi se vad unul pe altul invaluiti intr-o multime de conexiuni. Unul dintre ei nu are curajul sa se desprinda de celalalt si, asta, in avantajul lui. Insa nu mai este posibil. Dar pentru ca privirea lor este atat de cuprinzatoare, se pot simti in largul lor impreuna, se pot duce din nou unul spre celalalt, pentru ca apoi sa se desprinda putin din nou, deoarece relatia lor exista in cadrul a ceva mult mai important.

Acelasi lucru e valabil si pentru noi, cand conform imaginii noastre despre barbat si femeie, simtim in interiorul nostru ca amandoi apartin unul altuia si sunt, in acelasi timp, separati.

De exemplu:

stanga si dreapta,

sus si jos,

corp si spirit,

sanatate si boala,

trecut, prezent si viitor.

Cum se poate sa se reunifice ceea ce este separat in noi, in sentimentele noastre si in actiunile noastre?

Imbratisam cu iubire ambele parti din interiorul nostru. Apoi ne desprindem putin, pana cand putem simti diferenta din interiorul nostru. Ambele parti din noi revin una catre cealalta, pana cand se simt una cu noi, iar noi cu ele. Devenind una cu ele in acest fel, privim inainte la sarcinile care vin spre noi si le indeplinim cu iubire.”

Bert Hellinger – Ajutor pentru suflet in viata de zi cu zi, Scrisoarea lunii ianuarie 2011